Despre Noi

Baltatesti, asezare de tip rural cu rang de comuna, este o localitate asezata in depresiunea extracarpatica a Neamtului in partea de N-E a judetului omonim, intre orasele Piatra Neamt(resedinta de judet - la 34 km) si orasul Tg. Neamt (la 11 km). Aici se intersecteaza paralela 47 latitudine nordica si meridianul 26 longitudine estica. Localitatea se afla la o altitudine cuprinsa intre 420 m, in dreptul Sanatoriului balnear si 500 m in capatul de langa izlaz al str. Sg. Enachescu, fost Sarii.

Cai de acces

Drumul de insemnatate judeteana D.N. 15C face legatura dintre municipiul Piatra Neamt si orasul Tg. Neamt, comunicatie care intra in Baltatesti dinspre Cracaoani prin locul numit Seaua Baltatesti(538 m). Soseaua se desfasoara in lungul localitatii pe o distanta de 4,5 km, pana pe Dealul Buga unde trece pe teritoriul comunei Agapia. Aceasta sosea, in perioada 1959-1961 a fost betonata, iar dupa 1970 i s-a aplicat o imbracaminte de bitum. In momentul de fata este bine intretinuta. Drumul care face legatura dintre soseaua nationala si Manastirea Varatec, de un mare interes turistic , a fost betonata in 1966.

Istoric

Acest teritoriu "de sub munte" a Neamtului reprezinta unul dintre cele mai vechi tinuturi din Moldova, care pastreaza in memoria pamantului si a oamenilor, nenumarate evenimente din istoria neamului romannesc.

Baltatesti  

Denumirea ii vine de la un intreg sir de mlastini si balti cu apa sarata ce au existat pe teritoriul acestuia cu multi ani in urma. Mai tarziu, prin 1810, cnejii Cantacuzini au descoperit efectul miraculos al apei, de vindecare ale unor maladii, care a devenit materia prima a Bailor Baltatesti.

Azi localitatea nu mai reprezinta "o improvizare de balci pe soseaua care vine de la Piatra Neamt, trece prin mijlocul satului, serpuind printre rapi si se duce la Targul Neamtului inconjurata de singuratate " asa cum o descrie Garabet Ibraileanu.

Date privind vechimea si administratia locala incepand cu anul 1900, au existat, dar arhiva comunei, cu multe documente, a fost distrusa in timpul celui de-al doilea razboi mondial, iar cele ramase au fost arse de catre organele administratiei locale prin anii 1948-1949.

Tot ce s-a pastrat prin traditie, se spune aceasta asezare cu satele din imprejurimi, la inceput ar fi fost dispusa la 1-2 km spre nord-est, la locul unde se afla astazi grupul de case din Baltatesti denumit Manjesti, iar mai jos, fostul catun Garbeni.

De prin secolul XIV-lea se vorbeste de satul Baltatesti, iar satele din jur au fost unite intr-o comunitate administrativa sub conducerea unui cneaz cu centrul in catunul Manjesti.Nu cunoastem prin ce imprejurari - mai tarziu pe la 1715 aceste sate se aflau in proprietatea visternicesei Maria Cantacuzino. Din 1715 pana in anul 1846 au urmat o serie de neintelegeri soldate cu judecati in Divanul domnesc privind dreptul la proprietate.

In luna noiembrie 1849 mosia Baltatesti este cumparata de catre Alexandru Calimach. In anul 1919 intreaga mosie a fost expropriata pe seama statului.

Intre anii 1875-1876, comuna Baltatesti impreuna cu satele Valea Seaca si Valea Arini au fost trecute in administratia comunei Filioara.

Valea Seaca 

Dupa distrugerea satului Garbeni, fapt petrecut in jurul anilor 1397-1400, satul Valea Seaca s-a format prin retragerea locuitorilor ramasi pe valea unui parau care in timpul verii seca datorita secetei si a infiltrarii apei in sol, de la care si-a luat numele.

In perioadele 1871-1876 si 1926-1930 satul a apartinut pe rand comunelor Filioara si Vanatori Neamt. In 1937, satul avea o populatie de 1224 locuitori, in 1947 erau 1292 locuitori, ca dupa 20 de ani, in 1967 sa existe 1640 locuitori.

Valea Arini 

Denumirea satului vine de la valea acoperita cu arini in care sunt situate gospodariile. Locuitorii provin din fostul Garbeni. Este cel mai mic sat din componenta comunei.